Statul devine dumnezeu, iar noi devenim robii lui. Alfie Evans, un semnal de alarmă pentru noi!

Statul devine dumnezeu, iar noi devenim robii lui. Alfie Evans, un semnal de alarmă pentru noi!

Majoritatea am auzit de Alfie Evans, un copil născut pe 9 Mai 2016 în Marea Britanie. În Decembrie 2016 este internat în spital, cu diagnostic de degenerescență neurologică, fiind cuprins de convulsii și branșat la aparatele care-l țineau în viață. Dupa multe luni, spitalul Alder Hey Children’s Hospital NHS Foundation Trust, spune ca-i în interesul copilului să fie eutanasiat, debranșat de la aparate. Atât Înalta curte de justitie din Londra, cât și Curtea Supremă dau verdict favorabil clinicii, deși părinții depuseseră cerere ca copilul este acceptat în Italia la o clinică catolică ca să fie tratat, clinica Bambino Gesu. Statul și spitalul, însă spun, nu și nu!
Criminalii ăștia, din Marea Britanie, l-au ucis pe Alfie Evans, în final. L-au debranșat de la aparate, însă Dumnezeu L-a ținut în continuare în viață. Conducerea spitalului, după ce l-au șantajat pe tatăl lui, l-au făcut să țină un discurs în fața celor care protestau în fața spitalului, pentru a pleca fiecare la casele lor, după toate promisiunile făcute tatălui că-i dau oxigen copilului și-i îmbunătățesc starea, în schimb cu un cocteil de patru injectii micuțul a fost executat de către acești criminali.

Timpul din preajma venirii anticristului, cu siguranță că este cel de astăzi. Guverne care se fac stăpâni peste viața omului, peste existența noastră, guverne și state care decid pentru fiecare din noi, în care noi devenim robii spășiți, smeriți și ascultători, iar ei devin stăpânii de necontestat. În fața lor ai dreptul să taci și să le fi rob toată viața, ei să decidă asupra venitului tău, copiilor tăi, familiei tale și vieții tale. Eutanasia este instrumentul prin care ei se descotorosesc de surplusul de populație. Sigur că, inclusiv medicamentele de astăzi, industria farmaceutică, este un instrument de „rarefiere” a populației.
Cei din conducerea statelor, devin tot mai mult o clasă socială fără griji, care trăiește în huzur, bogăție și care devine un instrument de dresaj al cetățenilor din țările lumii.
Este momentul propice pentru formarea unui guvern mondial, controlul populațiilor și instalarea în final a anticristului.
Guvernele socialiste ale Europei și politica de acest tip, toate sunt un afront la adresa lui Dumnezeu și în același timp o momeală la adresa oamenilor de rând, prin asistența socială, prin anumite programe sociale care chipurile iți dau o stare de siguranță, prin corectitudinea politică care protejează minorități, mascat însă împlinesc agende și idioțenii anticristice de acest fel.

Și în toate acestea, avem o biserică creștină care-și vede din ce în ce mai mult de afacerile proprii, prosperitate, și-o ierarhie care conduce cu mâna de fier pe enoriași, coboară standardele biblice rând pe rând și le înlocuiește cu surogatele lor, cu adevăruri relative, cu oratorii care par a fi terapii de grup mistice și un fel de mormăială care apare ca o mantra a meditației transcedentale „creștine”.

Totuși cei sinceri, unde să alerge? Ce-i de făcut? Să protestăm cumva? Păi cine ne mai ascultă? Nimeni! Atunci ce să facem?

Să ținem de Valorile și Standadul lui Dumnezeu, să ținem de libertatea primită de noi în Hristos, chiar dacă suntem prigoniți, atât de Stat, cât și de ierarhia apostată. Să ne ținem de Mântuitorul și să ascultăm de ceea ce ne spune Biblia despre o astfel de situație, căutând soluții biblice în momente critice:
“Când vor începe să se întâmple aceste lucruri, să vă uitați în sus și să vă ridicați capetele, pentru ca izbăvirea voastră se apropie.” (Luc.21:28)

Nu compromis, nu asta-i soluția! Soluția este Hristos, nimeni și nimic nu ne poate despărți de dragostea Lui! Să proclamăm Adevărul fără frică, indiferent de amenințările celor care ne prigonesc.
“Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul; ci temeți-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă și sufletul și trupul în gheenă.” (Mat.10:28)
„Cine ne va despărți pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia? Dupa cum este scris: „Din pricina Ta suntem dați morții toată ziua; suntem socotiți ca niște oi de tăiat.” Totuși, în toate aceste lucruri, noi suntem mai mult decât biruitori, prin Acela care ne-a iubit. Căci sunt bine încredințat că nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălțimea, nici adâncimea, nicio altă făptura, nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu care este în Isus Hristos, Domnul nostru.” (Romani 8:35-39)
Simion Ioanăș

Reclame

2 gânduri despre „Statul devine dumnezeu, iar noi devenim robii lui. Alfie Evans, un semnal de alarmă pentru noi!”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s