Împietrirea inimii

Împietrirea inimii

Aș dori să împărtășim împreună astăzi un subiect care este de o mare importanță pentru Biserică în vremurile acestea: Împietrirea inimii!
Împietrirea inimii este amintită de Domnul, chiar dacă nu în mod direct ca expresie, în mai multe texte.
În Apocalipsa la ultima Biserică, din cele șapte, căreia i se adresează Domnul, este Biserica din Laodiceea. Dacă privim această Biserică interpretată într-un context istoric, această biserică aparține timpului nostru, respectiv vremea sfârșitului. Biserica aceasta era o biserică împietrită, care se considera în regulă din punctul ei de vedere (bogat și nu duc lipsă de nimic).
Un alt text unde întâlnim împietrirea inimii, este în textul cu cele zece fecioare: cinci erau înțelepte și cinci nechibzuite. Cele cinci nechibzuite erau „membrii ai bisericii împietriți”. La vremea în care trebuiau să umple vasele cu untdelemn, ei se ocupau cu alte lucruri. Așa că în vreme ce o parte a bisericii se ocupa cu umplerea cu Duhul Sfânt, pentru ca lumina lui Dumnezeu să lumineze prin ei, cealaltă parte stătea fără grija.

De când am venit aici în Portland, Dumnezeu m-a purtat în multe locuri unde am avut contact cu mulți nepocăiți, deci oameni care nu și-au predat viața lui Dumnezeu. Majoritatea mi-au spus : „Știi ce, pocăiții sunt mai răi ca noi de 10 ori, fură, înșeală, umblă cel mai mult după bogății, sunt răi din cale-afară, fără milă etc”.
Am încercat să le explic acestor oameni că nu-i chiar așa și că noi trebuie să ne raportăm la Domnul Isus și nu la oameni, fiindcă toți oamenii sunt păcătoși.
Răspunsul a fost : „Da, da și atunci de ce să venim la voi? Dacă și voi sunteți la fel?”
La foarte mulți am încercat să-i ajut cu ce pot arătându-le dragoste și m-am rugat și mă rog pentru ei, însă nu-i pot obliga să-și predea viața Domnului. Trebuie să înțeleagă fiecare că în acesta perioadă, Satana se lupta cu putere, fiindcă știe că nu mai are mult timp, să piardă pe cât mai mulți și îndeosebi pe cei aleși sau cei din Biserică. Este o perioadă din cele mai critice din viața bisericii. De multe ori parcă suntem străini unul față de altul, ne simțim singuri. Egoismul este la loc de cinste, atât în societate, cât și în Biserică!
A început să mă intereseze acest fenomen în mod deosebit.
O să încerc să-i dau o definiție acestui fenomen și pe urmă o să trec la câteva exemple:
Împietrirea inimii este fenomenul care se manifestă în prezența păcatului și prin care omul devine imun la Cuvântul lui Dumnezeu.

Ca să înțelegem mai bine acest fenomen să ne imaginăm următoarele:
Un om aude îndemnul de la Duhul Sfânt: „citește Scriptura, fiindcă azi nu ai citit-o” . Omul i-a aminte și zice: „nu, nu azi, mâine, azi sunt foarte obosit”.
Mâine, Duhul Sfânt se prezintă la inima omului și îndeamnă omul să citească Scriptura din nou, răspunsul este la fel.
Totul se poate întâmpla într-o perioadă de timp mai lungă, însă la un moment dat Duhul Sfânt spune : „Destul ți-am dat șansa, acum am libertatea să te las să faci ce vrei”.
Poate că o sa fiți intrigați de aceasta concluzie, dar așa este Duhul Sfânt, are libertatea să spună: „omului acestuia i-am vorbit destul, cu fiecare zi în care eu l-am îndemnat să citească Scriptura el s-a împietrit tot mai mult, asa că a ajuns să traiască in voia minții lui rele și blestemate, în neascultare.”
Un astfel de om nemaiavând hrană spirituală, va slăbi spiritual și în cele din urmă va muri spiritual. Un astfel de om este vulnerabil la atacurile Satanei și în foarte scurt timp este robit de numeroase păcate și va muri spiritual.

Împietrirea inimii se manifestă la două categorii de oameni:

1. Necreștini (Oameni necredincioși) Am ales un exemplu din Scriptura:
Faraon:
Dumnezeu a trimis pe Moise să-i vorbească și după fiecare urgie care a venit peste Egipt, Faraon s-a împietrit și mai tare.
La un moment dat Cuvântul spune: „Exod 9:12. Domnul a împietrit inima lui faraon, şi faraon n-a ascultat de Moise şi de Aaron, după cum spusese Domnul lui Moise.”
Dumnezeu nu împietrește inimile oamenilor în sensul că vrea să ne facă rău ca să ajungem în Iad. Dumnezeu are libertatea însă să spună: „Destul ! Omului acestuia i-am vorbit destul, m-am prezentat la inima lui destul și i-am tot vorbit, acum mă voi depărta de el și-l voi lăsă în voia minții lui blestemate!”
Așa se întâmplă și azi prieteni dragi din casa Domnului, mulți vin la Biserică și ascultă Evanghelia și spun nu-i încă timpul, poate luna viitoare, poate anul viitor, ce-o să spună oamenii dacă mă pocăiesc, încă nu sunt hotărât!
Tineri și ascultători dragi care nu ați făcut un legământ cu Dumnezeu. Poate că sunteți prima dată sau a zecea oara în Casa Domnului. Poate că i-ați închis ușa inimii înaintea Domnului de multe ori. Destul, spune Dumnezeu. Acum este momentul!
Știi sigur că Duhul Sfânt se va apropia mâine iar de tine? Știi sigur că Dumnezeu iți mai dă șansa alegerii? Cu cât te opui Duhului Sfânt, cu atât te vei împietri mai mult!
Dragul meu ascultător, refuzând să-ți dai inima lui Dumnezeu, îl refuzi pe Duhul Sfânt, te împietrești înaintea lui Dumnezeu. Și se poate la un moment dat Dumnezeu să te lase în voia ta, să se depărteze de tine!
Tinerilor, este o binecuvântare să trăiești într-o familie de creștini, să crești într-o Biserică și totuși este atât de grav să-i spui Duhului Sfânt: nu, nu vreau, nu m-am hotărât, mai vreau să-mi trăiesc viața după principiile mele!
2. Creștinii (Oameni ai lui Dumnezeu)
Împăratul Saul
Deși este ales de Dumnezeu ca Împărat, Saul odată ce lasă păcatul în viața lui, se împietrește până la moarte: Prima dată își asumă slujba de preot nesocotind voia și porunca lui Dumnezeu. Deși ar fi fost bine să se pocăiască și să-și corecteze viața, el se împietrește și mai mult. A doua greșeală, Dumnezeu îi dă niște porunci cu privire la luptă, însă el nesocotește pe Dumnezeu și în al treilea rând, consultă o vrăjitoare pentru a lua legătura cu Samuel care murise, știind că era interzis cu desăvârșire acest lucru de către Dumnezeu. Trei posibilități, în care Dumnezeu i-a dat șansa să se pocăiască și să se întoarcă. Respingerea i-a adus pieirea!
Foarte multi creștini vin la Biserică în zilele noastre. Duhul Sfânt se prezintă la inima lor și le vorbește. Răspunsul lor este: nu! Așa ajung să lase ca păcatul să-i conducă, inima lor este împărțită și Duhul Sfânt nu are acces deloc, sau acces doar limitat în anumite colțișoare ale inimii.
Cateva exemple :
– Un creștin sărac dintr-o localitate a găsit o casa de cumpărat. Casa era foarte ieftină și înțelegerea cu vânzătorul era foarte rentabilă pentru cumpărătorul nostru. Însă fratele nostru ce-a zis: lucrez pentru un om, creștin bogat, care are multe case de bătrâni și este și Real Estate, hai să-i cer părerea. Zis și făcut. Numai că dragul de creștin, cu multe case, a pus mâna pe telefon și a vorbit cu vânzătorul și i-a spus : „Știi, omul care vrea casa ta lucrează pentru mine și s-a hotărât să nu o mai cumpere, nu vrei să mi-o vinzi mie?” Dupa câteva săptămâni săracul creștin ce vroia și el o „mielușea” a aflat că cel cu multe „mielușele” râvnise si la „mielușeaua” lui. Un gust amar avea în gură și mi-a spus : Lasă că Dumnezeu știe El cum să răsplătească unor astfel de oameni!
– Un alt exemplu este personal: Am cumpărat o mașină cu câțiva ani în urmă: consuma mult ulei și era scumpă. Am întrebat un frate: „Frate uite am problema aceasta cu mașina și nu știu ce să fac.” Răspunsul a fost :”găsește un fraier și scapă-te de ea!” I-am spus: „da mi-e frică de Dumnezeu să fraieresc pe cineva”. Mi-a zis: „Ce frică frate, că aici toți fac așa!”. I-am spus: „dacă o s-o vând, o să-i spun omului ce are mașina, fiindcă asa cred că-i corect!”.  „Cum vrei tu!”-a fost răspunsul lui!

Nu aș vrea să fie un mesaj anti bogați sau anti bogații, departe de mine gândul acesta. Și eu vreau să am o afacere și să-mi fac o situație, dacă Dumnezeu are aceasta în plan pentru mine. Unii lucrează cinstit și Domnul îi binecuvântează, alții însă sunt cuprinși de lăcomia de bani și încep să fure și să calce totul în picioare, principiile lui Dumnezeu, relații de prietenie, nu-i mai interesează nici faptul că Dumnezeu i-a chemat să fie lumină, îi interesează doar un lucru: banii!
Aș vrea însă, să fie un mesaj împotriva împietririi inimii. Când pășești în America, găsești „binevoitori”, atât săraci, cât și bogați, care te învață cum să furi statul, cum să stai acasă și să iei bani de la stat, cum să lucrezi la negru să nu plătești taxe, cum să exploatezi oamenii din jurul tău, ca sa câștigi bani etc. Acestea sunt păcate împotriva lui Dumnezeu. Acestea ne fac să vorbim în gol, să nu mai avem credibilitate înaintea oamenilor și ne fac „goi și ticăloși” înaintea Domnului.
Sunt oameni care vin la Biserică și se împietresc. Păcatul li se cuibărește în inimă și resping Cuvântul lui Dumnezeu, devenind imuni la Cuvânt. La un moment dat Duhul Sfânt nu mai are acces la inima lor și îi lasă în voia mintii lor. Așa că ajung la sfârșit la întâlnirea cu Domnul să spună: „Doamne nu am prorocit noi în Numele Tău, nu am scos noi draci în Numele Tău, nu am făcut noi minuni în Numele tău ! Și Domnul le va spune: ” plecați de la mine că nu vă cunosc!”.
Nu vă uitați la cei ce păcătuiesc, sunt răi, fără milă și trăiesc printre noi, rugați-vă pentru ei, sunt oameni împietriți și Dumnezeu nu se lasă batjocorit, fiecare își va lua răsplata de la Dumnezeu. Dumnezeu să-i ajute pe fiecare să privească la Cristos Domnul și rugați-vă pentru cei care-i vedeți împietriți! Rugăciunea și postul are o mare putere să sfărâme inimile împietrite!
Dacă am auzit mesajul acesta în această zi, avem la Dumnezeu posibilitatea de redresare cât se zice astăzi. Pocăința trebuie să fie răspunsul tău. Dacă ai văzut că ai o inimă împietrită roagă-te Domnului astăzi!

„Evrei 3:12. Luaţi seama, dar, fraţilor, ca niciunul dintre voi să n-aibă o inimă rea şi necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel Viu. 13. Ci îndemnaţi-vă unii pe alţii în fiecare zi, câtă vreme se zice: „astăzi”, pentru ca niciunul din voi să nu se împietrească prin înşelăciunea păcatului. 14. Căci ne-am făcut părtaşi ai lui Hristos, dacă păstrăm până la sfârşit încrederea nezguduită de la început, 15. câtă vreme se zice: „Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii.” 16. Cine au fost, în adevăr, cei ce s-au răzvrătit după ce auziseră? N-au fost oare toţi aceia care ieşiseră din Egipt prin Moise? 17. Şi cine au fost aceia de care S-a dezgustat El patruzeci de ani? N-au fost oare cei ce păcătuiseră şi ale căror trupuri moarte au căzut în pustiu?18. Şi cui S-a jurat El că n-au să intre în odihna Lui? Nu S-a jurat oare celor ce nu ascultaseră? 19. Vedem, dar, că n-au putut să intre din pricina necredinţei lor.

Simion Ioanăș

Reclame