Rubrica sanatatii

Rubrica Sãnãtãtii

Castravetele
Despre Timiditate
Pãpãdia
Spanacul
Macrisul
Mazarea
Mura
Gulia
Arsuri de soare
Cofeina

Rubrica SãnãtãtiiCastravetele
Dr. Ligia Miclea

Stiati cã, folosind Castravetele beneficiati de un medicament eficient pentru restabilirea sãnãtãtii si mentinerea frumusetii dumneavoastrã? Castravetele contine vitaminele A, B, C si mineralele calciu, magneziu si sulf.
Indicatii pentru probleme interne:
Stãri subfebrile, agitatie – ca rãcoritor si usor hipnotic
Intoxicatii – ca depurativ (curãtitor)
Colici si iritatii intestinale – ca restaurator si calmant
Stãri bilioase – ca si calmant
Gutã, Artritism – ca dizolvant al acidului uric
Litiazã (pietre) la rinichi, vezicã – dizolvant si diuretic
Colibaciloza – bactericid
Indicatii pentru probleme externe:
Pecingine, prurit (mâncãrime) – ca si calmant
Îngrijirea fetei
Modul de folosire:
Uz intern
Fiert: în iritatii intestinale, dischinezii biliare
Crud: în salate, singur sau combinat cu alte zarzavaturi
Uz extern – Îngrijirea fetei:
Ten gras: Spãlãturi, dimineata si seara, cu apã nesãratã, în care s-a fiert un castravete tãiat bucãti
Riduri : aplicãri de rondele subþiri de castraveti cruzi pe pãrtile afectate, de câte ori se poate, în timpul zilei
Pistrui : folosirea unei lotiuni fãcutã din lapte crud în care s-au macerat rondele de castraveti timp de 24 de ore
Crãpãturi ale buzelor, curãtirea fetei, eczeme usoare : se aplicã, prin masaj usor, sucul filtrat al unui castravete crud.
Folositi cu încredere acest medicament din farmacia Domnului.

Rubrica SãnãtãtiiDespre Timiditate
Dr.Ligia Miclea

Stiati cã timiditatea este prezentã sub diverse forme, în procente diferite, la toti oamenii? Aceasta este concluzia la care au ajuns psihologii, studiind acest fenomen la copii, tineri si adulti.
Timiditatea este o afectiune psihicã, un handicap usor de recunoscut în comportamentul unei persoane, manifestându-se prin ezitare, teamã, dificultate în exprimare, roseatã sau paloare, respiratie întretãiatã. Specialistii care evalueazã comportamentul spun cã ea poate fi controlatã printr-o atitudine sincerã, naturalã, cooperantã.
Existã diverse tipuri de timiditate:
Timiditatea constitutionalã, care se dobândeste prin nastere si se datoreazã structurii psihice a individului; o întâlnim la persoanele foarte emotive, care se adapteazã cu mare greutate în societate; este, de obicei, mostenitã Timiditatea normalã a copiilor si adolescentilor, care dispare de la sine, ca urmare a procesului de maturizare
Timiditatea obisnuitã a adultilor, când sunt confruntati cu situatii noi, necunoscute, neobisnuite; aceasta poate fi depãsitã analizând obiectiv situatiile respective
Timiditatea profesionalã, numitã „trac”, care poate fi controlatã prin ridicarea nivelului profesional.
Cauzele care produc timiditatea pot fi cunoscute printr-o analizã personalã obiectivã, corectã, responsabilã. Dintre ele enumerãm :
Complexele de inferioritate, ca rezultat al unei educatii exigente, restrictive, severe, cu exces de autoritate. Prin înãbusirea exprimãrii, se poate ajunge la distrugerea personalitãtii. În contrast, având o atitudine protectoare exageratã, pãrintii fac pe copii dependenti de ei si când acestia se vor confrunta, mai târziu, cu greutãti si schimbãri ale vietii, vor da înapoi, fiind incapabili sã le depãseascã .
Subaprecierea propriei capacitãti, ca urmare a unor esecuri repetate, cauzate de suprasolicitarea prin eforturi care depãsesc posibilitãtile personale. Aceasta poate fi prevenitã prin dozarea eforturilor, conform cu capacitatea realã evitând, astfel, suprasolicitarea. Pãrintii si educatorii care au în formare copii timizi, vor avea grijã sã le dea, pentru început, activitãti si sarcini usoare, pe care acestia sã le poatã îndeplini cu succes. Rezultatele obtinute se recomandã sã fie mentionate în public, apreciate si aplaudate . Dificultatea în comunicare si exprimare, datoritã lipsei de instruire, de culturã, sau provocatã de o persoanã care intimideazã prin tehnici de blocaj ca: întreruperi, amenintãri, dezinteres .
Retineri impuse de bariere sociale sau prejudecãti, care se pot rezolva prin restaurarea încrederii personale, în semeni si prin renuntarea la idei preconcepute.
Dacã în anumite momente si situatii vã lipseste îndrãzneala, având o naturã timidã, cereri de la Dumnezeu „vointa si înfãptuirea”, spre a o putea învinge, pentru a vã educa. Evitati, în acelasi timp, singurãtatea si izolarea socialã. Faceti-vã prieteni care sã vã înteleagã si sã vã respecte, atasati-vã unui grup care desfãsoarã activitãti în bisericã, rugati-vã împreunã, asumati-vã responsabilitãti care sã vã oblige sã vã exprimati în public. Iar când timiditatea va încerca sã vã stãpâneascã iarãsi si simtiti cã vã ard obrajii sau începeti sã vã bâlbâiti, rostiti cu toatã convingerea si încrederea versetul din Filipeni 4:13: „Pot totul în Hristos care mã întãreste!” si veti avea biruintã asupra ei.
stiati cã… timiditatea poate fi transformatã din handicap în avantaj? În cele ce urmeazã, vom face cunostintã cu câteva din modalitãtile prin care se poate realiza acest deziderat.
– Arãtând interes pentru altii si manifestând dorinta de a-i ajuta, de a le fi de folos, fiind motivat de dragostea de aproapele nostru. Poti sã arãti cã îti pasã de cineva prin simpla întrebare: „Ce mai faci?” Este bine ca atunci când întâlnesti pe cineva, sã te întrebi ce stii despre preocupãrile lui, locul lui de muncã (dacã are serviciu), oamenii de care este legat (familie, bisericã). Îl poti întreba: „Cum este noua ta slujbã?” sau „Te-ai obisnuit cu noua ta calitate de mamã sau bunicã?” Întrebând specific despre situatii sau lucruri importante, oamenii vor deveni interesati si cooperativi în a comunica deschis, la subiect, fãrã sã mai fie rezervati.
– Folosirea contactului vizual. Privind la fata celui cu care discuti, vei descoperi, pe mãsurã ce te vei apropia de el, te vei gândi si te vei concentra în a-l observa, cã nu mai esti preocupat de tine, de felul cum te misti, cum si ce vorbesti. De asemenea, vei constata cã cel cu care vorbesti, a renuntat la masca sa conventionalã si cã îl poti vedea asa cum este în realitate, nu cum pozeazã.
– Comunicarea fãrã cuvinte. O strângere de mânã poate exprima ideea de bucurie a întâlnirii: „Mã bucur cã te-am întâlnit!”. Un zâmbet poate însemna: „Simt plãcere sã fim împreunã”, o simplã privire în ochi aratã o implicare mai mare decât cea exprimatã prin multe cuvinte. Pe de altã parte, lipsa de interes pentru cineva poate fi arãtatã, fãrã cuvinte, prin întoarcerea capului în altã parte.
– Ascultarea cu atentie la persoana cu care se vorbeste. Acordând atentie celui cu care te-ai angajat într-o conversatie, îi vei oferi ocazia de a simti cã se aflã în prezenta cuiva care este interesat de ceea ce spune; în felul acesta, nu se va mai simti stingher sau nebãgat în seamã. Nu te gândi la ce vei vorbi tu, dar, când îti vine rândul sã spui ceva, continuã ideea pe care persoana cu care vorbesti a început-o. Astfel, prezenta ta va fi plãcutã si vei avea satisfactia de a fi împlinit o necesitate a cuiva; în acelasi timp, ai scãpat de propria ta timiditate.
– Exprimã-ti gândurile si sentimetele, atunci când esti alãturi de cineva necãjit, când esti solicitat sau întrebat sã-ti dai pãrerea despre ceva. – Apropie-te de persoana care stã izolatã si se simte stingherã, când participi la o întalnire cu mai multe persoane. Mergi si salut-o cãlduros si vei simti cã îti dispare timiditatea, în prezenta unuia ca si tine.
– Gândeste-te ce vei spune pentru a sustine o eventualã conversatie. Când te afli într-un grup numeros, la o întâlnire care te face sã simti cã „ti s-a golit mintea”, este bine ca, înainte, sã îti ordonezi în gând niste întrebãri si subiecte de convorbire legate de gazde, de casa lor, de vacantã, de starea vremii, despre o carte cititã recent, etc. Aceasta te va face sã te simti mai putin timid si sã poti aborda cu curaj conversatia la care vei fi solicitat.
– Vorbeste cu tine însuti în mod pozitiv, luând în considerare ce ai fãcut bine si angajându-te ca la viitoarea ocazie sã te pregãtesti sã faci mai mult în privinta situatiilor mai putin reusite. Convorbirea cu tine însuti sã încline balanta spre realizãri, nu spre esecuri.
– Propuneti sã realizezi obiective concrete, pe care sã le poti îndeplini. De exemplu : voi face cunostintã în fiecare zi cu cineva, prezentându-mã singur. Îmi voi reaminti numele celor pe care i-am cunoscut la întâlnirea la care am participat; voi privi în fatã fiecare persoanã pe care o voi întâlni astãzi.
– Bucurã-te de rãsplatã. Persoanele cãrora le-ai oferit atentie printr-un salut cãlduros, îti vor oferi afectiunea lor, însotitã de o atitudine prietenoasã. Recompensa pe care o primesti pentru strãdania de a-ti transforma timiditatea în avantaj, este satisfactia cã ai contribuit la bucuria semenilor tãi, cã ai învins singurãtatea proprie, reusind sã îti faci prieteni care îti returneazã cãldura pe care le-ai oferit-o când le-ai înlãturat singurãtatea si izolarea în care se aflau.
– Nu uita sã multumesti Celui ce ti-a dat vointa si înfãptuirea, pentru a obtine performanta convertirii timiditãtii în avantaj. Continuã acest proces, repetând: „Pot totul în Hristos care mã întãreste”. (Flipeni 4:13)

Rubrica SãnãtãtiiPãpãdia
Dr. Ligia Miclea

Stiati cã Pãpãdia este o plantã valoroasã atât ca aliment cât si ca medicament? Aceastã plantã poate fi întâlnitã atât în grãdinile noastre cât si pe marginea drumului, sau în orice alt loc unde nu este doritã sau asteptatã. Ne întâmpinã veselã, cu floarea ei galbenã, asteptând instaurarea primãverii sau înfruntând bruma si frigul. Îi folosim atât frunzele, cât si rãdãcinile. Ea contine provitamina A (carotenul), acid folic, minerale (fosfor, siliciu, sodiu, sulf, magneziu), clorofilã, inulinã, colinã, levatozã, manitol, diastaze, alcaloizi.
INDICATII INTERNE
– Congestie, insuficientã hepaticã, icter – ca protector hepatic si decongestiv
– Angiocolitã cronicã (inflamatia cãilor biliare) – ca dresor hepato-biliar
– Litiazã biliarã si renalã (pietre) – ca drenor biliar si renal
– Hipercolesterolemie – ca depurativ
– Ateromatozã – ca tonic circulator
– Dermatoze (Pecingine, exemã, acnee, furunculozã) – ca depurativ
– Reumatism, gutã – ca diuretic, depurativ ;
– Azotemie – ca diuretic azoturic ;
– Oligurie, insuficientã renalã – ca depurativ, diuretic, clãteste filtrul renal
– Constipatie, fermentatii intestinale, enterocolite – ca antiputrid
– Tulburãri circulatorii, cianozã, varice – ca tonic circulator vascular
– Hemoroizi – ca decongstiv ;
– Anemie, astenie – ca aperitiv ºi tonic amar
– Obezitate – ca diuretic
– Celulitã, pioree – ca antiinflamator, reconstructor.
INDICATII EXTERNE
– Negi, pistrui, albeata corneei (ochiului)
MOD DE FOLOSIRE
Uz intern
– Salatã din frunze si muguri – cu otet de mere sau suc de lãmâie – se recomandã sub formã de curã, timp de 14-21 de zile, în fiecare an, primãvara
– Infuzie – din 50 g (o mânã) de frunze si rãdãcini tãiate la 1 litru de apã. Se fierbe douã minute si se tine apoi acoperitã 10 minute; se beau trei cãni pe zi înaintea meselor
– Tincturã (din farmacie) – 10-20 picãturi, de 2-3 ori pe zi
Uz extern
Sucul, alb ca laptele, se foloseste în:
– colir – 1 linguritã de suc proaspãt la o canã de apã – contra negilor
– decoct de tulpinã, frunze si muguri – contra albetii corneei, pentru limpezirea ochilor
– în apã distilatã – pentru pistrui si pete pe fatã.
Folositi cu încredere acest aliment-medicament din grãdina Domnului

Rubrica SãnãtãtiiSpanacul
Dr. Ligia Miclea

Stiati cã Spanacul, este nu numai un aliment ci si un apreciat remediu pentru restaurarea si mentinerea sãnãtãtii noastre ?
Spanacul contine vitaminele A, B, B6 (acid folic), B12, C, si mineralele calciu, cupru, fier, iod, arsenic, mangan, potasiu, sodiu si spinacinã (argininã, lizinã) si clorofilã. Referitor la continutul lui în fier, acesta nu este foarte crescut, asa cum se spune, ci este mediu: 2-5 mg fier la 100 g spanac, în timp ce alte plante au mai mult decât el (ex: urzica).
INDICATII INTERNE:
– Anemie – ca antianemic, remineralizant
– Convalescentã – ca reconfortant, tonic cardiac
– Astenie fizicã si nervoasã, depresie – ca reconfortant tonic
– Rahitism, tulburãri de crestere – ca remineralizant
– Scorbut – ca antiscorbutic
– Cancer – ca anticancerigen
– Senescentã (bãtrânete) – ca tonic cardiac si remineralizant
– Diabet – ca activator al secretiei pancreatice
– Balonãri, dispepsii – ca „mãturã” a cãilor digestive
UZ INTERN
– Crud – singur sau în amestec cu alte zarzavaturi, în salatã de cruditãti
– Suc – asociat cu morcovi, telinã, pãtrunjel – un pahar dimineata pe stomacul gol – în cancer, anemie, depresii nervoase, convalescentã, senescentã – Seminte – infuzie din 5-10g la canã, în constipatie
UZ EXTERN
– Frunze fierte în ulei de mãsline – se pun cataplasme în arsuri, pecingine, plãgi atone
CONTRAINDICATII
– Reumatism, artritism, litiazã, inflamatii gastro-intestinale, gutã – din cauza continutului mare de oxalati de calciu, potasiu si acid uric
Consumati cu încredere acest medicament din farmacia Domnului !

Rubrica SãnãtãtiiMacrisul
Stiati cã Macrisul este nu numai o plantã folositã în alimentatie ci si un medicament eficient pentru sãnãtatea noastrã? El contine vitamina C, fier, fosfor, oxalati, clorofilã.
Pentru alimentatie si tratament, se vor folosi frunzele si rãdãcinile mãcrisului.
INDICATII INTERNE:
– Debilitate fizicã – ca rãcoritor, revitalizant
– Hipovitaminozã – antiscorbutic, anticanceros, cresterea imunitãtii
– Digestie lentã – ca digestiv
– Edeme – ca diuretic
– Constipatie – ca laxativ
INDICATII EXTERNE:
– Exeme, pecingini, eruptii cutanate
– Abcese, furuncule
– Artrite tuberculoase cronice acutizate
CONTRAINDICATII:
– Afectiuni pulmonare, Astm
– Gastrite, sensibilitate gastricã
– Artritism, gutã, reumatism
– Pietre la rinichi, colici renale
Din cauza continutului bogat în oxalati, va fi consumat rar si în cantitãti mici în afectiunile mentionate mai sus.
MOD DE FOLOSIRE:
Uz intern:
– Crud – bine spãlat, consumat ca atare sau în amestec cu alte verdeturi, în salate sau aperitive
– Fiert – cu unt, smântânã sau ulei crud
– sub formã de supã, în amestec cu alte verdeturi, este un bun laxativ
– supã de mãcris: 25 g la un litru de apã – ca diuretic si depurativ.
Uz extern:
– Supã de mãcris, cu o mânã de frunze la 1 litru de apã – se pun comprese pe pecingini, exeme inflamate
– Frunze fierte – se pun ca si cataplasme pe furuncule, abcese, artrite tuberculoase inflamate
– Frunzele crude de mãcris se pot folosi la frectionarea pielii iritate de urzici
Uz casnic:
– Pentru curãtirea argintãriei, cosuletelor împletite si a mobilei din bambus, se foloseste apa de la fierberea mãcrisului
– Pentru curãtirea petelor de cernealã de pe rufele albe, le frecãm cu frunze de mãcris, le sãpunim si le clãtim cu apã rece. Dacã e necesar, reluãm operatia.
Atentie! Nu este permisã fierberea mãcrisului în vase de aramã!
Folositi cu încredere acest aliment-medicament din grãdina Domnului !

Rubrica Sãnãtãtii – Stiati cã Mazarea ….?
de Dr. Ligia Miclea

Stiati cã mazãrea este nu numai un aliment, ci si un medicament folositor pentru sãnãtatea noastrã? Ea contine vitaminele A, B, C si mineralele fier, fosfor, potasiu.
Indicatii:
– Debilitate fizicã, astenie – ca energetic ;
– Digestie lentã, evacuare intestinalã dificilã – ca digestiv si ca „mãturã a intestinului” (contraindicatã entericilor);
– Anemie – ca stimulator al functiei mãduvei osoase în anemiile aplastice ; Mod de folosire:
– Crudã – singurã sau asociatã cu alte verdeturi, în salate, aperitive, curãtã intestinul ;
– Fiartã – în supe, ciorbe sau mâncare de mazãre ; – Uscatã – se consumã cu prudentã deoarece contine elemente concentrate ; Atentie!
Având o cantitate mare de oxalati, va fi consumatã mai rar de persoanele care au gutã sau reumatism.
Vã sfãtuim sã nu neglijati acest produs din „farmacia” Domnului!

Rubrica Sãnãtãtii – Stiati cã Mura ….?
de Dr. Ligia Miclea

Stiati cã… fructul murului sãlbatic întâlnit atât prin pãduri si câmpii cât si sub formã de garduri vii, este un medicament valoros pentru corpul uman ? De la mur folosim fructul si frunzele.
Mura contine vitaminele A, C, zahãr, acid izocitric, malic, cianidinã si un ulei esential bactericid (omoarã bacteriile).
INDICATII :
¡ Diaree – ca astringent;
¡ Angine, afectiuni pulmonare – ca bactericid;
¡ Constipatie – ca laxativ, dimineata, pe nemâncate;
¡ Meno-metroragii (sângerãri menstruale excesive) – ca si constrictor vascular;
¡ Astenii, convalescentã – ca nutritiv, energetic;
MODUL DE FOLOSIRE :

¡ Fructul crud – bine spãlat, se consumã ca atare, sub formã de fruct sau decoct;
¡ Sirop – 4 linguri de sirop de mure pe zi, în angine, boli pulmonare; diluat cu putinã apã, la copii peste doi ani, în diaree;
¡ Dulceatã, gem – singurã sau asociatã cu alte fructe;
¡ Infuzie de frunze – folositã pentru gargarã, în angine.
Consumati cu încredere acest medicament din farmacia Domnului!

Rubrica Sãnãtãtii – Stiati cã Gulia ….?
de Dr. Ligia Miclea

Stiati cã… Gulia, este o legumã care poate fi folositã atât ca aliment cât si ca medicament ? De la gulie folosim frunzele, tulpina îngrosatã si semintele. Ea contine vitaminele A, B, C si mineralele arsenic, calciu, cupru, fier, fosfor, iod, magneziu, potasiu, sulf si o esentã de sulfoazotatã.
INDICATII
– ASTENIE – ca revitalizant, rãcoritor
– LITIAZÃ RENALÃ (pietre la rinichi) – ca diuretic si dizolvant uric
– GUTÃ – ca dizolvant uric
– CISTITÃ – ca dezinfectant urinar
– ANGINÃ, BRONSITÃ, TUSE – ca pectoral, emolient
– OBEZITATE – ca diuretic
– ACNEE, ABCESE, FURUNCULE, EXEME – ca antiinflamator, antiseptic
MOD DE FOLOSIRE
Uz intern.
– Crudã – datã pe rãzãtoare sau tãiatã bucãti, consumatã singurã în acnee si exeme sau asociatã cu alte cruditãti în salate
– Fiartã – este apreciatã în ciorbe, care le aromatizeazã, fiind foarte digerabilã
– Muratã – se foloseste la gãtitul unor mâncãri foarte gustoase
– Decoct – în apã sau în lapte, 100 g la 1 litru, pentru anginã, guturai, afectiuni pulmonare, excelentã pentru boli de orice fel
– Sirop – se scobeste gulia si se umple cu zahãr. Siropul obtinut se poate administra în câteva ore, cu lingurita, în aceleasi boli ca si decoctul
– Seminte mãcinate – 6 g într-o infuzie de tei sunt recomandate în rãceli si pentru eliminarea pietrelor de la rinichi.
Uz extern.
– În anginã, se face gargarã cu lichidul rezultat din fierberea unei gulii tãiatã bucãti în 1 l de apã ;
– În degerãturi, se coace în cuptor o gulie cu coajã (pânã intrã furculita în ea), se lasã sã se rãceascã putin si se taie în douã. Cu jumãtãtile obtinute se freacã degerãturile, presând usor ca sã iasã sucul ;
– În accese de gute, în acnee, abcese, furuncule – se foloseste acelasi procedeu ca pentru degerãturi.
Folositi cu încredere acest aliment – medicament si veti fi multumiti de rezultatele obtinute.

Rubrica SãnãtãtiiArsuri de soare

Cea mai buna masura de protectie impotriva arsurilor solare e evitarea expunerii la soare. Cine vrea totusi un bronz bun, trebuie sa stie ca ar fi bine sa se protejeze fie cu creme, lotiuni, geluri sau uleiuri cu factor ridicat de protectie solara, fie cu leacuri naturiste. Se cunosc efectele curative ale iaurtului praopat intins pe pielea arsa de soare, dar cele mai bune efecte in astfel de situatii le da uleiul de masline. Amestecat cu albus de ou, in cantitati egale, solutia rezultata are calitati emoliente de exceptie si face ca senzatiile de durere din cauza arsurii sa dispara in citeva minute. Acelasi efect il poate avea pasta din simburi de migdale, maruntiti perfect in amestec cu putin lapte sau smintina.
In cazul arsurilor mai usoare o eficienta ridicata o au aplicatiile locale cu pulpa zdrobita de pepene galben sau cataplasmele cu dovlecel proaspat zdrobit. Cartofii se inscriu si ei in topul remediilor accesibile impotriva insolatiilor sau a arsurilor solare, fiind suficienta tratarea prin cataplasme a zonelor afectate cu rondele curate de cartofi de sezon. In cazul insolatiilor, fruntea se va infasura intr-un tifon in care s-au pus cartofi rasi. Din frunze zdrobite de vinete se fac tot cataplasme, cu efecte curative in cazul arsurilor solare. Varza, alimentul minune, este renumit pentru proprietatile sale deosebite in afectiuni ale pielii. Frunzele de varza prin substantele active pe care le contin produc accelerarea circulatiei sanguine in zona pe care sint dispuse. In plus, varza favorizeaza cicatrizarea, de aceea compresele cu frunze de varza usor zdrobite sint recomandate in cazul arsurilor.

Rubrica SãnãtãtiiCofeina

O consumam in primul rand sub forma de cafea si in al doilea rand sub forma de Coca Cola sau oricare alta denumire a bauturilor „soft drinks”, inghitite cu placere, deopotriva de adulti , adolescenti si din pacate ,de copii.In fiecare an conform statisticilor oficiale , oamenii consuma cofeina din 5 miliarde kg de cafea , in plus si cea din bauturile „soft drinks ” care ne-o ofera sub forma mascata.
Aceasta „otrava” savurata cu atata constiinciozitate si placere de „rasa umana” , a fost testata pentru prima data in anul 850 d.Cr , de catre …caprele pastorului arab Kaldi.Acesta a observat ca ele se comportau foarte ciudat : erau tare agitate , mult mai saltarete si mai vioaie ca de obicei , motiv pentru care le-a urmarit , ca sa descopere cauza acestor manifestari deosebite. El a vazut ca ele au mancat bobitele unor arbusti , pe care apoi , din curiozitate ,le-a gustat si el. Kaldi a intrat intr-o stare de buna dispozitie , s-a inviorat , a devenit mai energic , experimentand astfel -in premiera mondiala absoluta -efectul de suprastimulare a sistemului nervos, provocat de cofeina.Povestind aceasta cunoscutilor si consatenilor lui, acestia au incercat si ei si au transmis mai departe altora aceasta descoperire , astfel ca in secolul 7-lea d.Cr gasim raspandit consumul cafelei in tarile arabe si Europa.
In zilele noastre, cofeina este cel mai raspandit drog din intreaga lume , a carui provenienta este 95% din arborele de cafea si restul de 5% din : frunzele de ceai negru, fructele de cacao, nucile Kola cultivate in Africa , semintele guarana, scoarta copacului yoco si planta mate , cultivata in America de sud. Oamenii de stiinta care au studiat boabele de cafea au constatat ca acesta contine 500 de substante chimice , printre care si COFEINA, care este un drog din grupa xantinelor , cu proprietati psiho-active la fel ca : heroina, cocaina,marijuana, nicotina, si alcoolul, care produc schimbari de dispozitie si comportament si in scurt timp creeaza dependenta. Dependenta de cofeina e numita de specialisti : „nevroza anxioasa ” si este una din cele mai frecvente si mai raspandite boli in intreaga lume. Simptomele prezente la cei care consuma peste 600mg cafeina pe zi sunt: ameteala ,durere de cap persistenta , nervozitate ,tremur ,iritabilitate,insomnie ,somn agitat,neodihnitor. La persoanele care consuma mai putin frecvent cafea , manifestarile amintite pot aparea si la doze mai mici de cafeina.Consumul regulat de cofeina duce la „dependenta”,care poate aparea la consumul zilnic al unei doze de 600mg, sau mai mult pe o perioada de numai 15 zile.Aceasta dependenta creeaza mari dificultati celor ce vor sa renunte la drogarea cu cofeina, manifestate prin :dureri de cap,stare de oboseala generala , senzatie de epuizare,anxietate,simptome care constituie „fenomenul de sevraj”, care apare la oprirea consumului de cafea.Aceasta face ca impulsul de a o relua sa fie din ce in ce mai greu de oprit, asemenea celui cauzat de consumul de alcool , sau al celorlalte droguri psiho-active: cocaina, marijuana,nicotina,ectc.
Cea mai serioasa ingrijorare este provocata de faptul ca tulburarile de comportament de tip hiperactiv ,agresiv, specifice consumului de cafeina , sunt manifestate de 1/3 din adolescentii si copiii consumatori permanenti de bauturi gen Coca-Cola. Cofeina , echivalata cu cea din patru cafele baute de un adult este continuta de un can de Coca Cola, pe care copiii il consuma odata!!!
Copiii intre 1 si 5 ani sunt cei mai mari consumatori de cofeina , deoarece doza este raportata la greutatea corpului lor ,asa cum rezulta din statisticile medicale.
Resorbtia cofeinei in sange este foarte rapida , efectele ei asupra organismului devenind evidente dupa dozele de 75-200mg, continute in 2-5 can-uri Coca Cola , sau 3-7 cafele. Aceste efecte constau in:

1. Disturbarea importanta a sistemului nervos manifestata prin scaderea performantelor creierului legate de memoria imediata, care are ca rezultat cresterea erorilor la diferitele teste de evaluare.
2.Modificarea negativa a coordonarii motorii-care duce la nesiguranta si greseli in efectuarea unor manevre si miscari care cer exactitate si finete in executie.
3.Modificarea aparitiei si accentuarea simptomelor premenstruale. Consumatoarele a 8-10 cafele pe zi au prezentat o crestere de 7 ori a severitatii simptomelor premenstruale si menstruale.
4. Consumul de ceai negru si de cafea reduce 50% din absortia fierului si calciului ,fapt explicat prin prezenta , in ambele a taninului, o substanta folosita la tabacirea pielii in industria pielariei care usuca si intareste peretii stomacului.
5. Mareste productia de suc gastric care contine acid clorhidric . Consumatorii de ceai negru si de multa cafea , sau de Coca-Cola sunt expusi la imbolnavirea de ulcer gastric , tulburari de digestie ,voma , prin constrictia vaselor de sange datorita cofeinei.
6. Produce malformatii congenitale la copii, nasteri premature copii cu greutate mica la nastere , cu circumferinta capului mica , consecinte constatate in urma unui studiu , efectuat in Belgia , la femei insarcinate.
7.Cresterea colesterolului de tip LDL (rau) care este responsabil de bolile de inima, prin blocarea vaselor coronariene care o hranesc si creste deasemenea trigliceridele.
Cafeaua filtrata prezinta un risc mai redus de crestere a colesterolului , decat cea preparata prin fierbere.
8.Produce cresterea tensiunii arteriale, palpitatii,tulburari de ritm (batai neregulate) la inima , deaceea este interzisa bolnavilor de tensiune si celor cu nevroza cardiaca.
9.Cofeina nu e responsabila de producerea tumorilor canceroase , dar ea accelereaza ritmul de crestere a celor existente deja in corp , creste riscul cancerului de colon si dubleaza pe cel al vezicei urinare.

In concluzie mentalitatea de a considera cafeaua un ” medicament eficient pentru oboseala ” , sau nevoia de-a incepe activitatea dimineata cu o cafea este total gresita si daunatoare. Sa nu tratam oboseala cu un drog si sa nu apelam , pentru revitalizarea organismului nostru la cafea, ceai negru,Coca Cola sau orice alta bautura „soft ” , toate acestea fiind stimulente artificiale. Sa adoptam un stil de viata sanatos . cu un program de odihna , exercitiu fizic si o alimentatie corecta , care ne garanteaza pastrarea vitalitatii si energiei!
Incepeti ziua cu un dus cald de 4-5 minute ,urmat de unul rece de 15 sec cu un mic dejun sanatos,(cereale ,toast,ceai cu lamaie) daca aveti timp mergeti 30 min in pasi vioi. Toate acestea va vor asigura energia necesara pentru capacitatea mintala ,va vor regla circulatia sangelui ,fara droguri care va distrug organismul.Pastrati „cafeluta” pentru „ocazii” care sa nu fie prea …dese!!